Odihneste-te in pace, maestre! Ce pacat ca e prima si ultima poezie a Domniei voastre pe care o postez aici, nu asta e colaborarea pe care am planuit-o! Regrete eterne si condoleante familiei!
De la un cardiac, cordial
Adrian Paunescu: in serviciul dv.
De-aicea, de pe patul de spital,
Pe care ma gasesc de vreme lunga,
Consider ca e-un gest profund moral
Cuvintul meu la voi sa mai ajunga.
Ma monitorizeaza paznici minimi,
Din maxima profesorului grija,
In jurul obositei mele inimi
Sa nu ma mai ajunga nicio schija.
Aud o ambulanta revenind,
Cu cine stie ce bolnav aicea,
Alarma mi se pare un colind
Cu care se trateaza cicatricea.
Purtati-va de grija, fratii mei,
Paziti-va si inima, si gindul,
De nu doriti sa vina anii grei,
Spitalul de urgenta implorindu-l.
Eu va salut de-a dreptul cordial,
De-a dreptul cardiac, precum se stie,
Recunoscind ca patul de spital
Nu-i o alarma, ci o garantie.
Va vad pe toti mai buni si mai umani,
Eu insumi sunt mai omenos in toate,
Da-mi, Doamne, viata, inca nište ani
Si tarii mele minima dreptate.
Adrian Paunescu, 31 octombrie 2010, Bucuresti, Spitalul de Urgenta
Sint versuri scrise pe patul de spital, cu citeva zile inainte de tragicul sfirsit, publicate de ziarul Ring. Ce pacat ca ne pretuim valorile doar atunci cind dispar!
Ii era dor de marii lui prieteni, cred ca nu isi mai gasea locul aici, printre atatea mizerii! Azi-dimineata i s-a implinit dorinta.. Acum e acolo sus, langa marile valori pe care le-am pierdut de-a lungul timpului! Dumnezeu ni l-a luat pentru ca noi nu il mai meritam... Sa-l odihneasca in pace!
Dar stii ce e cel mai grav? Romania ingroapa aproape lunar cate o mare valoare, dar naste zilnic cate o lichea! La fiecare astfel de mare pierdere, Romania varsa doua lacrimi, regreta doua zile, dar apoi se reintoarce la Click, CanCan, reviste de scandal, Show'ul lui Capatos etc...